Showdown-ul este etapa unei mâini de poker în care jucătorii rămași în pot își compară cărțile, iar regulile jocului stabilesc cine primește potul. În Texas Hold’em, varianta întâlnită frecvent în mediul online, fiecare participant folosește două cărți proprii și cele cinci cărți comune de pe masă pentru a alcătui cea mai bună combinație de cinci cărți. Înțelegerea ordinii mâinilor și a modului de departajare face rezultatul mai ușor de urmărit.
Când are loc showdown-ul
O mână poate ajunge la showdown după ce se încheie ultima rundă de pariere și au rămas cel puțin doi jucători în pot. Dacă toți ceilalți renunță înainte de acel moment, jucătorul rămas câștigă potul fără să fie necesară compararea cărților. În schimb, când mai mulți participanți sunt activi la final, cărțile sunt dezvăluite conform regulilor variantei și se determină cea mai bună mână.
În Hold’em, cărțile comune se dezvăluie în trei etape: flopul, format din trei cărți, turnul și riverul, câte o carte fiecare. După river are loc ultima rundă de pariere. Dacă aceasta se încheie cu mai mulți jucători în pot, urmează showdown-ul. În funcție de cine a pariat sau a făcut ultima relansare, regulile mesei pot stabili ordinea în care sunt arătate cărțile.
Clasamentul mâinilor de la mare la mic
Combinațiile se compară după o ierarhie comună. Cea mai puternică este chinta roială, formată din zece, valet, damă, popă și as de aceeași culoare. Urmează chinta de culoare, adică cinci cărți consecutive de aceeași culoare, apoi careul, format din patru cărți de aceeași valoare. Fullul combină o triplă cu o pereche, iar culoarea cuprinde cinci cărți de aceeași culoare, fără să fie consecutive.
Mai jos în clasament se află chinta, formată din cinci valori consecutive, tripla, două perechi și o pereche. Dacă un jucător nu are niciuna dintre aceste combinații, mâna sa este evaluată prin cartea cea mai mare. Asul poate fi cartea cea mai mare sau cea mai mică într-o chintă: poate completa secvența as-popă-damă-valet-zece sau secvența cinci-patru-trei-doi-as, dar nu poate lega valorile între ele în alte combinații.
Cum se compară mâinile egale
Când doi sau mai mulți jucători au aceeași categorie de mână, se compară valorile cărților care o alcătuiesc. De pildă, între două perechi câștigă mai întâi perechea cu valoarea mai mare; dacă aceasta este identică, contează a doua pereche, apoi cartea rămasă, numită kicker. Pentru două chinte se compară cartea cea mai mare din secvență, iar la două culori se analizează cărțile în ordine descrescătoare.
Într-o partidă de poker online, interfața afișează de regulă cărțile comune și combinația câștigătoare, ceea ce ajută la urmărirea rezultatului. Principiul rămâne același ca la o masă fizică: se ia în calcul cea mai bună combinație de cinci cărți, nu numărul de cărți proprii folosite. Un jucător poate folosi ambele cărți din mână, una singură sau niciuna, dacă cele cinci cărți comune alcătuiesc deja cea mai bună combinație.
Pot împărțit și cărți comune
Dacă jucătorii au combinații de aceeași valoare și toate cărțile relevante pentru departajare sunt identice, potul se împarte în mod egal. Se poate întâmpla ca tabla să ofere cea mai bună mână disponibilă tuturor participanților; atunci cărțile proprii nu schimbă rezultatul. În jocurile cu poturi laterale, create când unii jucători pariază sume diferite, fiecare pot se acordă separat dintre jucătorii eligibili pentru acesta.
Prin urmare, stabilirea câștigătorului urmează câțiva pași clari: identificarea celor cinci cărți decisive, clasificarea combinației, compararea valorilor în caz de egalitate și împărțirea potului dacă mâinile sunt identice. Cunoașterea acestor reguli oferă un cadru simplu pentru interpretarea fiecărui showdown și a rezultatului afișat la finalul mâinii.